O treime dintre inculpații deferiți justiției în anul 2017 au comis infracțiuni în domeniul rutier!

Bilanţul activităţii pe 2017 a Ministerului Public a motivat încă o dată de ce România se află pe ultimele locuri din Europa privind siguranţa rutieră, de ce, conform raportului recent al Consiliul European pentru Siguranţă Transporturilor (ETSC), copiii din România au de şapte ori mai multe şanse de a muri într-o coliziune rutieră decât în Suedia.

Procurorul General al României, Augustin Lazăr, a anunţat prezentând bilanţului activităţii pe 2017 a Ministerului Public că 20.380 de persoane au săvârşit infracţiuni la regimul rutier, precizând că dintre aceştia, peste 10.000 au fost trimise în judecată pentru că au condus sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe interzise.

Cifra reprezintă o treime dintre cei aproape 60.000 de inculpaţi care au fost trimişi în judecată în anul 2017.

Şi statisticile Poliţiei Rutiere confirmă faptul ca nu putem vorbi de o ameliorare reală a siguranţei rutiere în România. Degeaba a scăzut puţin numărul accidentelor dacă numărul celor decedaţi în anul 2016 a crescut!

Majoritatea celor implicaţi în problemele de siguranţă rutieră, de la autorităţi şi până la utilizatorii drumurilor (indiferent de calitatea lor de şoferi sau pietoni) prezintă cauzele acestei situaţii care a trecut de mult de calificativul “alarmant” şi mai puţin caută şi propun soluţii de rezolvare, de ameliorare a acestei situaţii.

Avem o Strategie Naţională de Siguranţă Rutieră, avem un Consiliu Interministerial de Siguranţă Rutieră, nenumărate ONG de profil şi cu toate acestea soluţiile se lasă aşteptate.

De la “nu avem infrastructură” la “nu avem fonduri” toţi caută scuze. Nimic concret, nimic care să dovedească că măsurile adoptate (câte or fi ele) au adus o speranţă de bine privind siguranţa rutieră.

Bilanţul Ministerului Public spune că anul trecut au fost trimişi în judecată 20.380 de şoferi. Nu se precizează însă câţi dintre ei au fost achitaţi, câţi au fost condamnaţi cu suspendare, câţi au făcut într-adevăr închisoare.

Asta în condiţiile în care fără să avem date concrete, mulţi dintre cei care au omorât oameni în trafic (fiind vinovaţi) au primit condamnări cu suspendare.

Trebuie pe lângă măsuri care privesc direct siguranţa circulaţiei (cum ar fi infrastructura şi pregătirea şi educarea conducătorilor auto) şi măsuri în plan legislativ. Nu putem stopa consumul de alcool sau vitezomania numai prin creşterea amenzilor sau a unor condamnări cu suspendare.

Nu este greu ca factorii de decizie, autorităţile să propună Parlamentului adoptarea unor măsuri legislative care să ducă real la creşterea siguranţei rutiere, măsuri care în Uniune Europeană au început de mai mult timp să fie luate.

Sistemul „alcohol interlock” poate fi introdus şi în legislaţia română. La fel şi limitarea dreptului de conducere pe perioade lungi de timp prin hotărâre judecătorească.

În plan european există modalităţi de creştere a siguranţei rutiere care au dat rezultate. Trebuie doar ca cei puşi să vegheze la siguranţa rutieră să aibă şi voinţa de a acţiona.

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail