Comisia Europeana a dat publicităţii în data de 10 aprilie 2018 statisticile preliminare privind siguranţa rutieră pentru anul 2017.
Dincolo de statistică, ce se află în spatele cifrelor?
Drumurile europene rămân cele mai sigure din lume şi în anul 2017. Astfel faţă de o medie de 174 de decese rutiere la un milion de locuitori la nivel global, în UE s-a înregistrat o medie de 49 de decese rutiere la un milion de locuitori.
Conform datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, aproximativ 1,3 milioane de persoane mor anual pe drumurile lumii, dintre care 25.300 şi-au pierdut viaţa în anul 2017 pe şoselele din UE.
Datorită unor acţiuni decisive la nivel local, naţional şi UE, în Uniunea Europeana s-au înregistrat în ultimele decenii progrese semnificative.
După doi ani de stagnare (2014 şi 2015), numărul de decese rutiere a fost redus cu 2% în 2016, şi cu încă 2% în 2017.
Cu toate că rezultatele obţinute în ultimii doi ani dau naştere la un anumit optimism, va fi foarte dificil pentru UE să îşi atingă obiectivul ambiţios de a reduce la jumătate numărul de decese rutiere între 2010 şi 2020. Este necesar să se facă eforturi suplimentare de către toţi actorii pentru a îmbunătăţi siguranţa rutieră.
Pentru fiecare persoană ucisă în accidente de trafic, încă cinci persoane suferă răni grave, cu consecinţe care le schimbă viaţa. Rânirile grave au costuri mari pentru societate din cauza necesităţilor de reabilitare îndelungată şi a nevoilor de asistenţă medicală. Comisia estimează că, în fiecare an, pe drumurile europene, 135.000 de persoane sunt grav rănite. Majoritatea sunt utilizatori vulnerabili ai drumurilor, adică pietoni, biciclişti şi motociclişti. Conform statisticilor, proporţia lor este şi mai mare în mediul urban.
Cum au reuşit statele membre să reducă numărul de decese rutiere în anul 2017?
Ca tendinţă generală, decalajul de performanţă între statele membre ale UE s-a restrâns de la an la an. Anul trecut, doar două state membre ale UE au înregistrat o rată a mortalităţii mai mare de 80 de decese rutiere la un milion de locuitori, majoritatea statelor membre având o rată a mortalităţii rutiere sub 60 decese la un milion de locuitori, iar opt dintre acestea au înregistrat o rata sub 40 de decese la un milion de locuitori.
În anul 2017, statele membre cu cele mai bune scoruri pentru siguranţa rutieră au fost Suedia (25) şi Anglia (27), urmate de Tarile de Jos (31), Danemarca (32), Irlanda (33) şi Estonia (36). Pe de alta parte, statele membre cu cea mai mare rata de deces au fost România (98) şi Bulgaria (96). În timp ce scăderea medie a numărului de decese rutiere din UE în perioada 2016-2017 a fost de numai 2%, unele ţări au înregistrat progrese mult mai mari, cum ar fi Estonia cu -32% şi Slovenia -20%.
În perioada 2010-2017, Grecia a înregistrat cea mai mare scădere a numărului de decese rutiere (-41%), urmate de Estonia (-39%), Letonia (-38%) şi Lituania (-36%). În aceeaşi perioadă, media UE a fost de minus 20%.
Ce tipuri de drumuri şi care dintre utilizatori sunt cei mai afectaţi?
În anul 2017, doar 8% din accidentele rutiere au avut loc pe autostrăzi, faţă de 55% pe drumurile rurale şi 37% în zonele urbane.
În anul 2017, utilizatorii vulnerabili ai drumurilor au reprezentat aproape jumătate din victimele drumurilor. 21% dintre toţi cei ucişi pe drumuri au fost pietoni, 25% au fost utilizatori ai vehiculelor pe doua roţi (14% motociclişti, 8% biciclişti şi 3% conducători de mopede).
Referitor la vârsta, peste 3.000 de tineri mor anual în accidente rutiere în UE. Aproape 14% dintre persoanele ucise pe drumurile din UE au vârste între 18 şi 24 de ani, în timp ce doar 8% din populaţie se încadrează în această categorie de vârstă.
Tinerii sunt mult mai susceptibili de a fi victime ale accidentelor rutiere decât orice alt grup de vârstă. Datorită schimbărilor demografice din societăţile europene, proporţia de decese în rândul persoanelor în vârstă a crescut, de asemenea, în ultimii ani (de la 22% în 2010 la 27% în 2017).
Cine sunt principalii actori în ceea ce priveşte siguranţa rutieră?
Deoarece cea mai mare parte a politicilor de siguranţă rutieră intră sub incidenţa principiului subsidiarităţii (de exemplu, stabilirea vitezei maxime permise), statele membre ale UE rămân principalii actori în îmbunătăţirea siguranţei rutiere. Prin urmare, statele membre sunt invitate să intensifice acţiunile, punând accentul în special pe aplicarea regulilor de circulaţie, precum şi pe educaţie şi sensibilizare.
Comisia sprijină statele membre în aceste eforturi reunind politicieni, experţi, ONG-uri şi industrie în mai multe forumuri, cum ar fi Grupul la nivel înalt privind siguranţa rutieră, comitetele de experţi, seminarele şi evenimentele europene privind siguranţa rutieră.
Sprijin şi susţinere vine şi prin Carta Europeană de Siguranţa Rutieră, o platformă largă administrată de Comisie, în prezent cu peste 3.500 de membri. Carta mobilizează entităţile publice şi private, precum şi societatea civilă din toate cele 28 de tari ale UE, pentru angajamentele voluntare faţă de acţiunile de siguranţă rutieră.
Ziua europeană fără decese în trafic, co-organizată cu TISPOL – Reţeaua de poliţie rutieră europeană în timpul Săptămânii europene a mobilităţii, este o campanie de sensibilizare la nivel european privind riscurile legate de siguranţa rutieră.
Proiectul de cercetare SafetyCube, finanţat prin H2020, a dezvoltat o nouă resursă informaţională bazată pe web pentru factorii de decizie în domeniul siguranţei rutiere şi părţile interesate.
Care sunt paşii următori la nivelul UE?
Declaraţia de la Valletta privind siguranţa rutieră, aprobată la o conferinţă ministerială din martie 2017, marchează angajamente ample din partea statelor membre, în special în ceea ce priveşte rănirile grave, cu un nou obiectiv de reducere de 50% între 2020 şi 2030.
Cu acest sprijin politic puternic, Comisia lucrează acum la un nou cadru ambiţios privind politica în domeniul siguranţei rutiere pentru perioada 2020-2030. Obiectivul este de a răspunde mai bine noilor provocări, concentrându-se pe o cooperare mai strânsă între toţi actorii din domeniul siguranţei rutiere, o mai bună monitorizare şi o finanţare specifică.
Acest nou cadru politic va fi însoţit de o serie de măsuri concrete care să contribuie la crearea unor drumuri mai sigure şi cu o valoare adăugată puternică a UE.
Acţiunile avute în vedere includ:
- Siguranţa vehiculelor: luând în considerare cele mai recente evoluţii tehnologice, cum ar fi sistemele de asistenţă pentru şoferi, pentru a evita accidentele şi pentru a proteja pietonii şi bicicliştii.
- Gestionarea siguranţei infrastructurii: creşterea transparenţei procedurilor şi depunerea eforturilor pentru asigurarea unui nivel egal de siguranţă a infrastructurii.
- Cooperare, mobilitate conectată şi autonomă: garantarea unei tranziţii sigure la aceste tehnologii, care oferă un potenţial de reducere a erorilor conducătorilor auto (responsabile pentru aproximativ 90% din accidente), dar şi crearea de noi provocări, cum ar fi interacţiunea în siguranţă cu alţi participanţi la trafic.
