Anul trecut, principalele cauze de producere a accidentelor rutiere grave au fost viteza neadaptată la condițiile de drum, traversarea neregulamentară a pietonilor și neacordarea de prioritate pietonilor. Față de anul anterior, numărul accidentelor rutiere grave a scăzut cu 1%, iar cel al persoanelor decedate cu 4,3%.
Pentru înțelegerea dinamicii fenomenului rutier, astfel încât deciziile din plan operativ să poată fi fundamentate științific de toate instituțiile implicate în siguranța rutieră, specialiștii Institutului de Cercetare și Prevenire a Criminalității și ai Direcției Rutiere din cadrul Poliției Române au întocmit ,,Buletinul siguranței rutiere. Raport anual 2018.”
Aflată la a opta ediţie anuală, lucrarea cuprinde, pe lângă examinarea contextelor intern şi internaţional, o analiză a accidentelor rutiere grave produse în cursul anului 2018, precum și activitățile desfășurate pentru creșterea siguranței rutiere.
În medie, în anul 2018, în fiecare zi s-au produs 24 de accidente rutiere grave, care s-au soldat cu 5 morţi, 22 răniţi grav şi 9 răniţi uşor.
În anul 2018, cele mai multe accidente rutiere grave s-au produs pe raza localităţilor urbane, 39%. Pe drumurile din afara localităţilor, evenimentele rutiere grave, deşi cel mai puţin numeroase, au cel mai ridicat indice de mortalitate, de 34.4.
În anul 2018, cele mai multe accidente rutiere grave s-au produs pe stradă și pe drumurile naţionale, împreună reprezentând peste două treimi din totalul evenimentelor rutiere. Pe drumurile naţionale şi-au pierdut viaţa jumătate dintre persoanele decedate în accidentele rutiere în anul 2018, de peste 2,3 ori mai multe decât în evenimentele rutiere care s-au produs pe stradă.
Intersecţiile şi curbele constituie elemente de infrastructură cu potenţial ridicat de risc, dovadă numărul ridicat de accidente înregistrate. La un număr aproximativ egal de accidente, în curbe și-au pierdut viaţa de peste două ori mai multe persoane față de intersecții.
Faţă de anul 2017, valorile indicatorilor care descriu accidentele rutiere grave produse prin
nerespectarea regulilor de trecere la calea ferată sunt aproape de două ori mai mari. Mortalitatea este foarte ridicată (95%): în 21 de evenimente și-au pierdut viața 20 de persoane.
Indicele de responsabilitate, care reflectă implicarea cu vinovăție a participanților la trafic la producerea unui accident rutier arată că bicicliştii și motocicliștii manifestă un comportament rutier mult mai puţin responsabil, fiind cu o mare frecvenţă vinovaţi de producerea accidentelor în care sunt implicaţi.
La polul opus, cei care conduceau un mijloc de transport în comun și au fost implicați într-un accident rutier au fost doar în 1 din 5 cazuri vinovați de producerea acelui accident.
Pe drumurile din afara localităţilor, preocupările de natură a distrage atenţia devin a doua cea mai frecventă cauză a accidentelor grave, după neadaptarea vitezei la condițiile de drum, păstrând o valoare foarte ridicară a mortalităţii (41%).
În anul 2018 numărul accidentelor rutiere grave cauzate de conducerea sub influența alcoolului a crescut cu 39% .
Riscul de a muri în cazul producerii unui accident se dublează prin neportul centurii de siguranță: dacă 1 din 8 victime care au purtat centura în momentul accidentului și-a pierdut viața în urma impactului, în cazul victimelor care nu purtau centura 1 din 4 a decedat.
Mai puţin de 10% dintre şoferi au recunoscut că s-au aflat în situaţia de a fi condus autovehiculul după ce au consumat băuturi alcoolice; aproximativ 1% dintre respondenţi declară că se află frecvent în această situaţie; cel mai frecvent, acest comportament este motivat de parcursul scurt pe care îl aveau de făcut; între 9% şi 25% (în funcţie de concentraţia de alcool a băuturii) au opinat că pot consuma o anumită cantitate de alcool, fără a le fi afectată capacitatea de a conduce autovehiculul.
Agresivitatea în trafic se manifestă cel mai frecvent prin flash-uri şi claxoane, gesturi ori cuvinte obscene, iar conducătorii auto susţin că sunt de trei până la de şaptesprezece ori mai frecvent victimele decât autorii acesteia, în funcţie de forma manifestării.
Seria rapoartelor anuale Buletinul Siguranței Rutiere va continua deoarece acest demers reprezintă o importantă resursă de cunoaștere ce conduce la stabilirea măsurilor active care vor fi întreprinse de Poliția Română și proiectarea unor răspunsuri la evoluțiile viitoare.
Sursa: IGPR
