GRSP

SIGURANTA RUTIEREA GRSP

eCall - salvarea vietii prin sistemul de comunicatii de la bordul vehiculului

Anul acesta a deveni obligatorie reglementarea Uniunii Europene care obliga constructorii de autovehicule din categoriile M1 si N1 sa instaleze pe toate masinile noi sistemului eCall. care lanseaza automat apeluri de urgenta in caz de accident.

 

Astfel toate autovehiculele pentru transportul de persoane, care au cel mult opt locuri pe scaune, in afara soferului si autovehiculele de transport marfa pana in 3,5 t vor fi dotate cu sistemul eCall.

Sistemul eCall este o initiativa a Comisiei Europene, ce a fost definit in cadrul programului eSafety, care are drept scop cresterea sigurantei rutiere si salvarea de vieti omenesti.

In caz de accident, sistemul „eCall” permite efectuarea unui apel de urgenta de la bordul vehiculului catre 112. Practic, eCall transmite apelul la 112 cand senzorii actioneaza sistemele airbag, semn ca masina a fost implicata intr-un accident serios. Dispozitivul poate fi actionat si manual prin apasarea unui buton in cazul in care dumneavoastra pe sosea observati producerea unui grav accident de circulatie.

Precizam ca vehiculele dotate cu eCall pot alerta cel mai apropiat centru de interventie de urgenta, oriunde in Uniunea Europeana, anuntand locul in care s-a produs accidentul, chiar daca pasagerii nu pot vorbi. 

Apelul eCall este gratuit si este gestionat ca oricare alt apel de urgenta 112.

Uniunea Europeana estimeaza ca sistemul e-Call va reduce timpul de reactie in caz de accident cu 50% pe sosele si cu 60% in orase.

HeERO - Harmonized eCall European Pilot a fost un proiect partial finantat de Comisia Europeana prin programul PSP ICT, in care, pe durata a trei ani (ianuarie 2011 - decembrie 2013), noua state europene au asigurat implementarea, interoperabilitatea si armonizarea sistemului eCall bazat pe numarul unic european de urgenta 112.

In cadrul proiectului HeERO, Romania, reprezentata de Serviciul de Telecomunicatii Speciale, a facut parte dintr-un consortiu alaturi de 8 tari europene care au pregatit infrastructura, testarea serviciului eCall si diseminarea acestei experiente cu celelalte tari membre sau asociate din Uniunea Europeana.

Conform STS, Romania a fost prima tara din Europa care utilizeaza dispozitivele eCall montate pe masini pentru apelarea automata la numarul unic de urgenta 112 in cazul producerii unui accident.

Din 2019 noi cerinţe privind centurile de siguranţă

Uniunea Europeană este pregătita să adopte din septembrie 2019 reglementările actualizate ale CEE-ONU privind centurile de siguranţă, măsuri care vor necesita sisteme de memento pentru toate centurile, inclusiv pentru scaunele din spate ale maşinilor noi.

Regulile UE existente privind siguranţa vehiculelor, convenite în anul 2009, obligă constructorii  să doteze maşinile doar cu sisteme de avertizare privind portul centurilor de siguranţă doar pentru scaunul şoferului.

Pentru scaunele din faţă, sistemele vor trebui să poată detecta şi să facă un avertisment sonor la începutul călătoriei, dacă centura nu este ataşată. Cerinţele pentru scaunele din spate sunt mai slabe prin faptul că avertizarea sonoră va suna numai dacă o centură este detaşată în timpul călătoriei.

Centura de siguranţă rămâne cea mai eficientă caracteristică de siguranţă pasivă a vehiculelor. În ciuda obligaţiei legale în UE de a purta o centura de siguranţă, utilizarea centurilor de siguranţă în autovehiculele din spaţiul european este estimată la doar 88% pentru scaunele din faţă şi la 74% pentru scaunele din spate (în ţările care se monitorizează purtarea centurii de siguranţă).

Conform unor studii, rata utilizării centurii de siguranţă este semnificativ mai scăzută în rândul pasagerilor camioanelor comparativ cu autovehiculele. Aceste cifre reprezintă o preocupare deosebită, deoarece cercetările au arătat că persoanele care nu poartă centura, sunt implicate în coliziuni potenţial letale, situaţii în care purtarea centurii de siguranţă le-ar fi salvat viaţa.

Începând din anul 2018, Euro NCAP a început să ofere scoruri îmbunătăţite pentru vehiculele cu mementouri avansate pentru centurile de siguranţă cu detectare a ocupării pe scaunele din spate.

În lunile următoare, cerinţele actualizate privind centurile de siguranţă fi adoptate de UE, ca amendament la regulamentul general UE privind siguranţa pentru vehiculele noi din 2009.

În luna mai 2018, Comisia Europeană a publicat o propunere pentru un set complet nou de cerinţe privind siguranţa vehiculelor pentru a include mai multe tehnologii avansate, cum ar fi frânarea automată de urgenţă (AEB) şi asistenţa de viteză inteligentă (ISA) la autoturismele noi.

Aceasta legislaţie trebuie adoptată de Parlamentul European şi de statele membre ale UE într-un proces care va dura cel puţin încă 12 luni.

Fondul Naţiunilor Unite pentru siguranţă rutieră

În timp ce necesitatea de a îmbunătăţi siguranţa rutieră câştigă o recunoaştere din ce în ce mai mare, eforturile specifice nu au fost finanţate în mod adecvat la nivel local, naţional, regional sau global. Ca atare, obiectivul de reducere a deceselor la jumătate până în anul 2020 este foarte puţin probabil să fie atins - obiectiv stabilit în Obiectivele de dezvoltare durabilă (SDG).

Lansat la New York, Fondul Naţiunilor Unite pentru siguranţă rutieră, îşi propune tocmai să accelereze progresul în îmbunătăţirea siguranţei rutiere globale prin eliminarea lacunelor în mobilizarea resurselor pentru acţiuni eficiente la toate nivelurile.

Înfiinţat la cererea Secretarului General, în urma sugestiilor făcute de statele membre ale ONU, Fondul Naţiunilor Unite pentru siguranţă rutieră atrage resursele guvernelor, ale organizaţiilor interguvernamentale sau neguvernamentale, ale sectorului privat, ale organizaţiilor filantropice şi persoanelor fizice.

UNECE estimează că fiecare 1500 dolari contribuţie la Fondul Naţiunilor Unite pentru siguranţă rutieră ar putea să salveze o viaţă, să prevină răniri grave şi stimulează investiţii în valoare de 51.000 de dolari în domeniul siguranţei rutiere.

Vorbind la lansarea Fondului, trimisul special al Secretarului General al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru siguranţă rutieră, Jean Todt, a declarat:

"Salut cu plăcere înfiinţarea Fondului ONU pentru siguranţă rutieră, care are potenţialul de a îmbunătăţi situaţia siguranţei rutiere, pe baza progreselor înregistrate şi a experienţei dobândite în cursul Deceniului de acţiune pentru siguranţă rutieră 2011-2020. Solicit sprijinul tuturor partenerilor pentru mobilizarea resurselor necesare pentru a reduce numărul de decese pe drumurile lumii". Jean Todt este şi preşedintele Federaţiei Internaţionale de Automobile (FIA).

La rândul său, Secretarul executiv al ONU, Olga Algayerova, a spus:

"Fondul Naţiunilor Unite pentru siguranţă rutieră va servi drept catalizator pentru progresele de care este nevoie în vederea atingerii obiectivelor de siguranţă rutieră ale Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă. UNECE este onorat să găzduiască Secretariatul Fondului şi se angajează să colaboreze cu toate părţile interesate pentru a multiplica impactul acţiunii globale pentru îmbunătăţirea siguranţei rutiere".

Prin aducerea laolaltă a principalelor părţi interesate, Fondul va duce la creşterea acţiunilor şi a impactului în abordarea provocărilor critice de siguranţă rutieră.

În acest spirit, angajamente importante de a contribui ca donatori fondatori au fost făcute de către Fundaţia FIA şi doi membri la nivel înalt ai Grupului FIA. Total şi 3M care se bazează pe o lungă istorie de sprijin pentru iniţiative concrete şi inovare pentru a îmbunătăţi siguranţa rutieră sunt de asemenea donator fondatori. Mai multe guverne şi-au exprimat, sprijinul pentru activităţile Fondului.

Saul Billingsley, directorul executiv al Fundatiei FIA:

"Lansarea acestui prim fond al Naţiunilor Unite pentru siguranţa rutieră globală este o recunoaştere importantă a faptului ca eforturile noastre colective privind siguranţa rutieră trebuie să fie îmbunătăţite. Guvernele au oferit mandatul pentru acţiune, dar nu dar nu au furnizat încă resursele. Avem nevoie urgentă de o creştere masivă a finanţării, proporţională cu amploarea problemei. Cu acest angajament de 10 milioane de dolari, Fundaţia FIA îşi intensifică acţiunile. Acum îi chemam pe alţii să facă acelaşi lucru!"

Subliniind rolul vital al societăţii civile, doamna Lotte Brondum, director executiv al Alianţei Globale a ONG-urilor pentru siguranţă rutieră, a declarat:

"Aprobarea Fondului reprezintă o piatră de hotar importantă pentru comunitatea ONG-urilor. Acum avem atât voinţa politică, cât şi structura pentru finanţarea eforturilor noastre. Momentul este cu noi şi este responsabilitatea noastră să înţelegem şi să extindem acele activităţi care s-au dovedit eficiente. Încurajam ONG-urile să caute parteneriate puternice cu principalele părţi interesate”.

Fondul ONU pentru siguranţă rutieră se va concentra pe consolidarea capacităţii agenţiilor guvernamentale, a autorităţilor locale de a dezvolta şi implementa programe de siguranţă rutieră, acordând prioritate proiectelor din ţările cu venituri mici şi mijlocii.

Ca parteneriat amplu mobilizând expertiza şi resursele din diferite sectoare - inclusiv autorităţile guvernamentale, organizaţiile societăţii civile, băncile de dezvoltare, entităţile Naţiunilor Unite, alte organizaţii internaţionale şi mediul academic - Fondul va sprijini o cooperare coordonată şi holistică.

Dincolo de statistică, ce se află în spatele cifrelor

Comisia Europeana a dat publicităţii în data de 10 aprilie 2018 statisticile preliminare privind siguranţa rutieră pentru anul 2017.

Dincolo de statistică, ce se află în spatele cifrelor?

Drumurile europene rămân cele mai sigure din lume şi în anul 2017. Astfel faţă de o medie de 174 de decese rutiere la un milion de locuitori la nivel global, în UE s-a înregistrat o medie de 49 de decese rutiere la un milion de locuitori.

Conform datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, aproximativ 1,3 milioane de persoane mor anual pe drumurile lumii, dintre care 25.300 şi-au pierdut viaţa în anul 2017 pe şoselele din UE.

Datorită unor acţiuni decisive la nivel local, naţional şi UE, în Uniunea Europeana s-au înregistrat în ultimele decenii progrese semnificative.

După doi ani de stagnare (2014 şi 2015), numărul de decese rutiere a fost redus cu 2% în 2016, şi cu încă 2% în 2017.

Cu toate că rezultatele obţinute în ultimii doi ani dau naştere la un anumit optimism, va fi foarte dificil pentru UE să îşi atingă obiectivul ambiţios de a reduce la jumătate numărul de decese rutiere între 2010 şi 2020. Este necesar să se facă eforturi suplimentare de către toţi actorii pentru a îmbunătăţi siguranţa rutieră.

Pentru fiecare persoană ucisă în accidente de trafic, încă cinci persoane suferă răni grave, cu consecinţe care le schimbă viaţa. Rânirile grave au costuri mari pentru societate din cauza necesităţilor de reabilitare îndelungată şi a nevoilor de asistenţă medicală. Comisia estimează că, în fiecare an, pe drumurile europene, 135.000 de persoane sunt grav rănite. Majoritatea sunt utilizatori vulnerabili ai drumurilor, adică pietoni, biciclişti şi motociclişti. Conform statisticilor, proporţia lor este şi mai mare în mediul urban.

Cum au reuşit statele membre să reducă numărul de decese rutiere în anul 2017?

Ca tendinţă generală, decalajul de performanţă între statele membre ale UE s-a restrâns de la an la an. Anul trecut, doar două state membre ale UE au înregistrat o rată a mortalităţii mai mare de 80 de decese rutiere la un milion de locuitori, majoritatea statelor membre având o rată a mortalităţii rutiere sub 60 decese la un milion de locuitori, iar opt dintre acestea au înregistrat o rata sub 40 de decese la un milion de locuitori.

În anul 2017, statele membre cu cele mai bune scoruri pentru siguranţa rutieră au fost Suedia (25) şi Anglia (27), urmate de Tarile de Jos (31), Danemarca (32), Irlanda (33) şi Estonia (36). Pe de alta parte, statele membre cu cea mai mare rata de deces au fost România (98) şi Bulgaria (96). În timp ce scăderea medie a numărului de decese rutiere din UE în perioada 2016-2017 a fost de numai 2%, unele ţări au înregistrat progrese mult mai mari, cum ar fi Estonia cu -32% şi Slovenia -20%.

În perioada 2010-2017, Grecia a înregistrat cea mai mare scădere a numărului de decese rutiere (-41%), urmate de Estonia (-39%), Letonia (-38%) şi Lituania (-36%). În aceeaşi perioadă, media UE a fost de minus 20%.

Ce tipuri de drumuri şi care dintre utilizatori sunt cei mai afectaţi?

În anul 2017, doar 8% din accidentele rutiere au avut loc pe autostrăzi, faţă de 55% pe drumurile rurale şi 37% în zonele urbane.

În anul 2017, utilizatorii vulnerabili ai drumurilor au reprezentat aproape jumătate din victimele drumurilor. 21% dintre toţi cei ucişi pe drumuri au fost pietoni, 25% au fost utilizatori ai vehiculelor pe doua roţi (14% motociclişti, 8% biciclişti şi 3% conducători de mopede).

Referitor la vârsta, peste 3.000 de tineri mor anual în accidente rutiere în UE. Aproape 14% dintre persoanele ucise pe drumurile din UE au vârste între 18 şi 24 de ani, în timp ce doar 8% din populaţie se încadrează în această categorie de vârstă.

Tinerii sunt mult mai susceptibili de a fi victime ale accidentelor rutiere decât orice alt grup de vârstă. Datorită schimbărilor demografice din societăţile europene, proporţia de decese în rândul persoanelor în vârstă a crescut, de asemenea, în ultimii ani (de la 22% în 2010 la 27% în 2017).

Cine sunt principalii actori în ceea ce priveşte siguranţa rutieră?

Deoarece cea mai mare parte a politicilor de siguranţă rutieră intră sub incidenţa principiului subsidiarităţii (de exemplu, stabilirea vitezei maxime permise), statele membre ale UE rămân principalii actori în îmbunătăţirea siguranţei rutiere. Prin urmare, statele membre sunt invitate să intensifice acţiunile, punând accentul în special pe aplicarea regulilor de circulaţie, precum şi pe educaţie şi sensibilizare.

Comisia sprijină statele membre în aceste eforturi reunind politicieni, experţi, ONG-uri şi industrie în mai multe forumuri, cum ar fi Grupul la nivel înalt privind siguranţa rutieră, comitetele de experţi, seminarele şi evenimentele europene privind siguranţa rutieră.

Sprijin şi susţinere vine şi prin Carta Europeană de Siguranţa Rutieră, o platformă largă administrată de Comisie, în prezent cu peste 3.500 de membri. Carta mobilizează entităţile publice şi private, precum şi societatea civilă din toate cele 28 de tari ale UE, pentru angajamentele voluntare faţă de acţiunile de siguranţă rutieră.

Ziua europeană fără decese în trafic, co-organizată cu TISPOL - Reţeaua de poliţie rutieră europeană în timpul Săptămânii europene a mobilităţii, este o campanie de sensibilizare la nivel european privind riscurile legate de siguranţa rutieră.

Proiectul de cercetare SafetyCube, finanţat prin H2020, a dezvoltat o nouă resursă informaţională bazată pe web pentru factorii de decizie în domeniul siguranţei rutiere şi părţile interesate.

Care sunt paşii următori la nivelul UE?

Declaraţia de la Valletta privind siguranţa rutieră, aprobată la o conferinţă ministerială din martie 2017, marchează angajamente ample din partea statelor membre, în special în ceea ce priveşte rănirile grave, cu un nou obiectiv de reducere de 50% între 2020 şi 2030.

Cu acest sprijin politic puternic, Comisia lucrează acum la un nou cadru ambiţios privind politica în domeniul siguranţei rutiere pentru perioada 2020-2030. Obiectivul este de a răspunde mai bine noilor provocări, concentrându-se pe o cooperare mai strânsă între toţi actorii din domeniul siguranţei rutiere, o mai bună monitorizare şi o finanţare specifică.

Acest nou cadru politic va fi însoţit de o serie de măsuri concrete care să contribuie la crearea unor drumuri mai sigure şi cu o valoare adăugată puternică a UE.

Acţiunile avute în vedere includ:

  • Siguranţa vehiculelor: luând în considerare cele mai recente evoluţii tehnologice, cum ar fi sistemele de asistenţă pentru şoferi, pentru a evita accidentele şi pentru a proteja pietonii şi bicicliştii.
  • Gestionarea siguranţei infrastructurii: creşterea transparenţei procedurilor şi depunerea eforturilor pentru asigurarea unui nivel egal de siguranţă a infrastructurii.
  • Cooperare, mobilitate conectată şi autonomă: garantarea unei tranziţii sigure la aceste tehnologii, care oferă un potenţial de reducere a erorilor conducătorilor auto (responsabile pentru aproximativ 90% din accidente), dar şi crearea de noi provocări, cum ar fi interacţiunea în siguranţă cu alţi participanţi la trafic.

De la căile ferate la transportul rutier

Administraţia de Siguranţă a Transportului din Lituania a iniţiat o campanie care a încercat să reducă numărul accidentelor petrecute pe căile ferate.

Campania sa axat pe educaţie şi comunicare direct cu oamenii şi cu diferite grupuri ale societăţii. Rezultatele reuşite şi atenţia sporită acordată problemelor de siguranţă de către administraţia căilor ferate au fost de natură să convingă Administraţia de Siguranţă a Transportului din Lituania să-şi continue misiunea şi să o extindă prin promovarea la transportul rutier.

Educaţia şi promovarea siguranţei în societate au implicat diferite strategii şi platforme. LTSA împreună cu partenerii săi au reuşit să lanseze un proiect de succes cu două anunţuri sociale importante. Ambele anunţuri au circulat în mod activ în reţelele sociale şi televiziunea naţională lituaniană.

Ulterior, LTSA a difuzat în mod activ ştiri, informaţii şi avertismente cu privire la cerinţele de siguranţă în domeniul cailor ferate. Diferite ştiri şi anunţuri au fost tipărite în ziarele locale şi au putut fi văzute în cele mai mari pieţe. Mai important, diferite instituţii publice şi-au exprimat interesul şi au ajutat LTSA să difuzeze aceste mesaje tuturor - inclusiv spitale, secţii de poliţie etc.

Împreună cu reprezentanţii politiei lituaniene LTSA a organizat diferite evenimente legate de prevenirea posibilelor accidente feroviare. Participanţii au fost informaţi cu privire la regulile de siguranţă, li s-au dat broşuri care au funcţionat ca un memento prietenos cu privire la modul de acţiune pe drumuri şi căi ferate.

Pentru a spori răspândirea mesajelor sale, LTSA a căutat şi noi parteneriate cu diferite instituţii lituaniene. În 2017, administraţia a lucrat activ cu biserici şi şcoli din întreaga ţară, ceea ce a asigurat că informaţiile furnizate de specialişti nu au fost pierdute şi au ajuns la cei care sunt cei mai vulnerabili în calea ferată şi pe drumuri - copii şi vârstnici.

Rezultatele pozitive din 2017 şi implicarea activă a altor instituţii din Lituania au demonstrat că concentrarea pe educaţie şi promovarea siguranţei ar putea fi un instrument important pentru a atinge obiectivul strategiei LTSA de a reduce numărul accidentelor rutiere din ţară.

Administraţia de Siguranţă a Transportului din Lituania speră să obţină rezultate mai bune în 2018, cu un accent mai mare pe educaţia societăţii lituaniene.

O treime dintre inculpaţii deferiţi justiţiei în anul 2017 au comis infracţiuni în domeniul rutier!

Bilanţul activităţii pe 2017 a Ministerului Public a motivat încă o dată de ce România se află pe ultimele locuri din Europa privind siguranţa rutieră, de ce, conform raportului recent al Consiliul European pentru Siguranţă Transporturilor (ETSC), copiii din România au de şapte ori mai multe şanse de a muri într-o coliziune rutieră decât în Suedia.

Procurorul General al României, Augustin Lazăr, a anunţat prezentând bilanţului activităţii pe 2017 a Ministerului Public că 20.380 de persoane au săvârşit infracţiuni la regimul rutier, precizând că dintre aceştia, peste 10.000 au fost trimise în judecată pentru că au condus sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe interzise.

Cifra reprezintă o treime dintre cei aproape 60.000 de inculpaţi care au fost trimişi în judecată în anul 2017.

Şi statisticile Poliţiei Rutiere confirmă faptul ca nu putem vorbi de o ameliorare reală a siguranţei rutiere în România. Degeaba a scăzut puţin numărul accidentelor dacă numărul celor decedaţi în anul 2016 a crescut!

Majoritatea celor implicaţi în problemele de siguranţă rutieră, de la autorităţi şi până la utilizatorii drumurilor (indiferent de calitatea lor de şoferi sau pietoni) prezintă cauzele acestei situaţii care a trecut de mult de calificativul “alarmant” şi mai puţin caută şi propun soluţii de rezolvare, de ameliorare a acestei situaţii.

Avem o Strategie Naţională de Siguranţă Rutieră, avem un Consiliu Interministerial de Siguranţă Rutieră, nenumărate ONG de profil şi cu toate acestea soluţiile se lasă aşteptate.

De la “nu avem infrastructură” la “nu avem fonduri” toţi caută scuze. Nimic concret, nimic care să dovedească că măsurile adoptate (câte or fi ele) au adus o speranţă de bine privind siguranţa rutieră.

Bilanţul Ministerului Public spune că anul trecut au fost trimişi în judecată 20.380 de şoferi. Nu se precizează însă câţi dintre ei au fost achitaţi, câţi au fost condamnaţi cu suspendare, câţi au făcut într-adevăr închisoare.

Asta în condiţiile în care fără să avem date concrete, mulţi dintre cei care au omorât oameni în trafic (fiind vinovaţi) au primit condamnări cu suspendare.

Trebuie pe lângă măsuri care privesc direct siguranţa circulaţiei (cum ar fi infrastructura şi pregătirea şi educarea conducătorilor auto) şi măsuri în plan legislativ. Nu putem stopa consumul de alcool sau vitezomania numai prin creşterea amenzilor sau a unor condamnări cu suspendare.

Nu este greu ca factorii de decizie, autorităţile să propună Parlamentului adoptarea unor măsuri legislative care să ducă real la creşterea siguranţei rutiere, măsuri care în Uniune Europeană au început de mai mult timp să fie luate.

Sistemul "alcohol interlock" poate fi introdus şi în legislaţia română. La fel şi limitarea dreptului de conducere pe perioade lungi de timp prin hotărâre judecătorească.

În plan european există modalităţi de creştere a siguranţei rutiere care au dat rezultate. Trebuie doar ca cei puşi să vegheze la siguranţa rutieră să aibă şi voinţa de a acţiona.

Subcategorii