GRSP

Comisia europeana atrage atentia asupra riscurilor care decurg din distragerea atentiei conducatorilor auto

Comisia Europeana a publicat la inceputul anului 2017 un studiu privind bunele practici pentru reducerea riscurilor cauzate de distragerea atenţiei la volan.

Studiul Comisiei Europene a examinat natura si dimensiunea acestei probleme la nivelul UE si propune masuri pentru reducerea accidentelor cauzate de distragerea atentiei.

Studiul releva faptul ca in ultimii ani factorul "distragerea atentiei" in producerea accidentelor rutiere este un fenomen in crestere.

In timpul conducerii conducatorul auto trebuie sa-si canalizeze permanent atentia atat la drum si trafic cat si pentru controlul asupra vehiculului.

Distragerea atentiei este un factor puternic destabilizator asupra activitatii conducatorului auto punandu-l pe acesta si pe ceilalti participant la trafic in pericol.

Distragerea atentiei conducatorului auto poate fi cauzata de oameni sau activitati din interiorul sau din exteriorul maşinii. Atentia poate fi diminuata si datorita oboselii.

Studiul Comisiei Europene arata ca aproximativ 10-30% din accidentele rutiere din UE au ca factor comun "distragerea atentiei".

Este greu de evaluat cu adevarat dimensiunea riscurilor in cazul "distragerii atentiei" deoarece tarile din UE folosesc moduri difperite de codificare a "distragerii atenţiei" in bazele lor de date privind accidentele, iar unele ţari nici macar nu colecteaza astfel de date.

Si pentru politie este greu, atunci cand face cercetarea unui accident sa stabileasca daca un conducator auto a fost distras in momentul producerii accidentului.

Studiul Comisiei Europene arata ca distragerea atentiei poate fi provocata de diferite surse. De exemplu, un conducator auto poate fi distras de pasagerii din masina (o problema speciala pentru conducatorii auto tineri), de publicitatea de pe marginea drumului, sau poate chiar de gandurile lui proprii.

De multe ori insa, tehnologia se presupune a fi vinovata. Telefoanele mobile, smartphone-urile, sistemele informatizate ale vehiculelor, cum ar fi sat navs, sistemele de divertisment şi uneori interfeţe om-maşină prost concepute pe senzori masinii duc la distragerea atentiei.

Studiul European stabileste cinci moduri de abordare a masurilor privind bunele practici in abordarea distragerii atentiei:

  • Legislatia si aplicarea ei
  • Instruirea conducatorilor auto
  • Campanii de publicitate
  • Masuri legate de tehnologie
  • Masuri legate de drumuri si infrastructura

Studiul precizeaza ca in centrul muncii legate de prevenirea dIstragerii atentiei se afla conducatorul auto, factorul cu cele mai mari riscuri in producerea accidentelor. Cu toate acestea nu trebuie neglijat riscul distragerii atentiei la non-conducatorii auto, cum ar fi pietonii si biciclişti, precum si motociclisti, unde deasemenea este marcanta proliferarea tehnologiilor mobile.

Important este ca prin actiuni si programe dedicate acestui fenomen sa se gaseasca cele mai adecvate masuri si modalitati de sensibilizare a conducatorilor auto privind riscurile referitoare la distragerea atentiei in timpul conducerii autovehiculului.